Ordinul de protectie.Modalitatea si conditiile obtinerii acestuia.

Problema violenta in familie a fost vast dezbatuta incepand din anii 1990 si cu  precadere in ultimii ani, predecesori ai intrarii in vigoare a Noului Cod Civil si a Noului Cod de Procedura Civila.
Protectia vietii persoanelor agresate , a femeilor, copiilor, etc., a capatat un nou contur odata cu posibilitatea introducerii pe rolul instantelor de judecata a actiunilor privind emitera ordinelor de protectie.

Este deja de notorietate faptul că ineditul pe care Legea nr.25/2012 îl aduce în materie, îl reprezintă introducerea instituţiei ordinului de protecţie.  

Reţinând dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 217/2003, în forma sa actualizată şi republicată, constatăm că ordinul de protecţie se emite de către instanţa de judecată, având ca principală finalitate înlăturarea stării de pericol în care se află persoana solicitantă, prin stabilirea uneia dintre următoarele măsuri:  

"a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;

c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;

d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;

e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;

f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;

h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora."

Emiterea unui ordin de protecţie poate fi solicitată de orice persoană a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate sunt puse în pericol printr-un act de violenţă săvârşit de către un membru al familiei acesteia.

Aşadar, constatăm că existenţa unei stări de pericol, a unui act de violenţă dovedit - violenţă care poate fi verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală -  dar şi existenţa unor raporturi de familie sau a unor raporturi asemănătoare celor de familie între agresor şi victimă reprezintă cerinţe obligatorii pentru admiterea cererii pentru emiterea ordinului de protecţie. 

În urma cererii formulate de către victimă, judecătoria de pe raza teritorială a domiciliului acesteia, va pronunţa o hotărâre prin care va stabili una sau mai multe dintre interdicţiile susamintite.

Raportat la prevederile art. 23 al.(2) şi (3) din Legea nr. 217/2003, reţinem că alături de stabilirea interdicţiilor enumerate la literele a) - h) din acelaşi text legal, instanţa investită cu soluţionarea cererii mai poate hotărî ca agresorul să suporte PLATA chiriei sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne in locuinţa familială dar şi obligarea acestuia la consiliere psihologică, psihoterapie sau recomandarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Precizăm şi că durata măsurilor stabilite prin ordinul de protecţie este de cel mult 6 luni, la expirarea perioadei stabilite de instanţă putându-se solicita emiterea unui nou ordin de protecţie dacă viaţa, sănătatea sau integritatea fizică sau psihică a victimei sunt în continuare periclitate.

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se formulează de victimă personal sau atunci când este cazul de reprezentantul său legal.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 217/2003, în afară de victimă sau de reprezentantul său legal, mai au calitatea să formuleze cerere cu privire la emiterea ordinului de protecţie (în interesul victimei) şi procurorul,reprezentantul autorităţii sau structurii competente la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie sau reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este scutită de taxă de timbru, şi se judecă în 

Camera

 de Consiliu în regim de urgenţă, cu sau fără citarea părţilor, cu participarea obligatorie a procurorului.

În situaţii cu totul deosebite, instanţa poate emite ordinul în aceeaşi zi, chiar şi fără concluziile părţilor.

Menţionez că în toate cazurile pronunţarea hotărârii poate fi amânată pentru maxim 24 de ore, motivarea ordinului fiind făcută în 48 de ore de la pronunţare.